Factorii determinanți ai investițiilor străine directe în România și Polonia 1990-2000

Unul dintre principalii indicatori ai performanÈ›ei economice È™i ai integrării în pieÈ›ele financiare globale este reprezentat de investiÈ›iile străine directe. ÃŽn timpul tranziÈ›iei economice de la economia planificată la piaÈ›a liberă, pentru țările din Europa Centrală È™i de Est, investiÈ›iile străine deveneau o necesitate în condiÈ›iile în care capitalul autohton adeseori lipsea sau era foarte limitat.    

Dacă inițial a existat o reticență generalizată la nivelul opiniei publice privind investițiile străine, într-o perioadă relativ scurtă, atenția s-a mutat asupra modului în care se poate atrage capitalul străin, importanța acestuia devenind din ce în ce mai clară. Deși potențialul economic al statelor din Europa Centrală și de Est era unul ridicat, ISD au fost mai degrabă modeste prin comparație cu alte zone, iar în cazurile în care acestea au pătruns în regiune, s-au orientat către un grup restrâns de state. Anii petrecuți sub comunism au fost în principal cauza existenței unui nivel de risc al investiției destul de ridicat, lucru care a îndepărtat potențiali investitori. Cu toate acestea, reformele adoptate de guverne și angajamentul acestora privind liberalizarea economiei au reprezentat stimulii necesari pentru sporirea investițiilor străine în regiune.

În ciuda eforturilor realizate de guverne, performanțele în atragerea ISD au fost diferite, state precum Polonia sau Cehia reușind să atragă un volum mare de capital străin, în timp ce în state precum România, nivelul ISD s-a plasat mult sub potențialul economic și nevoia de modernizare. În acest context, identificarea factorilor care au dus la o dezvoltare asimetrică a ISD în România și Polonia devine necesară în vederea înțelegerii performanței economice generale a celor două state.